Cartierul Tamisa

Stilul brancovenesc - primul stil romanesc de arhitectura

Stilul brancovenesc - primul stil romanesc de arhitecturaDenumirea de Stil brâncovenesc sau de artă brâncovenească caracterizează istoriografia română de arhitectură şi arte plastice în Ţară Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Deoarece această epocă a influenţat în mod hotărâtor evoluţiile de mai târziu, termenul se foloseşte prin extensie şi pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730.

 

În această epocă, domnitori ca Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliţi ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Ştefan Mitrofan, stăreţi ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia şi erudiţi ca fraţii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizează în acelaşi timp o amplă operă de reactualizare a tradiţiei bizantine. La curtea domnească a avut loc o adevărată Renaştere bizantină.

 

Stilul brâncovenesc reprezintă un sincretism între tradiţii artistice locale, valahe, bizantine şi alte influenţe orientale şi forme occidentale, ale Renaşterii, cum ar fi şcoala italiană.

 

Stilul arhitectural brâncovenesc este recunoscut astăzi că fiind “primul stil românesc”. Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrărie prelucrată artistic; relieful accentuat prin tehnică "a jour" atât în sculptarea pietrei , cât şi în prelucrarea artistică a lemnului, predomină motivele vegetale: acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui

 

Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renaşterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raţionaliste, dar exuberanţa lui decorativă permite şi folosirea termenului de Baroc brâncovenesc.

 

Exemple remarcabile ale stilului sunt palatele ridicate în epoca brâncovenească mai ales în apropierea unor pânze de apă, în cadrul unor incinte rectangulare. Poarta şi anexele gospodăreşti sunt îndeosebi situate pe latura opusă reşedinţei, care este organizată pe 2 niveluri, deasupra unor pivniţe înalte. Soclul clădirilor include de obicei şi parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foişor cu scară, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducţii de apă, cu băi şi grupuri sanitare, reşedinţele domneşti ofereau un comfort nemaiîntâlnit până atunci. Mogoşoaia şi Potlogi sunt singurele palate brâncoveneşti rămase în România.

 

În Bucureşti s-au păstrat cele mai multe construcţii aparţinând stilului brâncovenesc, majoritatea fiind lăcaşuri de cult cum ar fi Mitropolia României care este o biserica construită în stil Brâncovenesc cu un aspect exterior nu foarte frumos, dar cu un interior de o rară frumuseţe. Biserica Caşin de asemenea este construită într-un stil îmbinat între stilul Brâncovenesc şi stilul Bizantin. Ca orice monument Brâncovenesc la intrare se observă coloanele care caracterizează acest stil. Deoarece are puţin şi dintr-o basilica a stilului bizantin biserica Caşin este foarte înaltă şi foarte spaţioasă. Biserica Stavropoleos este de asemenea construită în stil brâncovenesc.

 

arh. Madalina Berindei

 

Arhitect & Urbanist Diplomat

 

Auditor energetic pentru cladiri

 

Site: www.berindei.ro

ANSAMBLURI REZIDENȚIALE
Dezvoltator Imobiliar
CLĂDIRI DE BIROURI