Cartierul Tamisa

Pavilionul german

Pavilionul germanPavilionul german, denumit Pavilionul Barcelona, este una dintre clădirile moderniste cele mai influente ale acestui curent.

 


Pavilionul Barcelona, proiectat de Ludwig Mies van der Rohe, a fost pavilionul german la expoziţia internaţională din Barcelona, în anul 1929. Pavilionul reprezintă o lucrare de foarte mare importantă în istoria arhitecturii moderne, având un design de o simplitate şi frumuseţe absolută. Construit din sticlă, tavertin şi câteva tipuri de marmură, pavilionul a găzduit recepţia oficială, prezidată de regele Alphonso XIII al Spaniei împreună cu autorităţile germane, urmând a fi demolat după încheierea expoziţiei, în anul 1930.

 

La finalul expoziţiei Pavilionul German a  fost demolat, că şi celelalte pavilioane, neinteresând pe nimeni achiziţionarea lui, însă în 1983 a fost reconstruit, ca o confirmare a faimei şi locului pe care l-a ocupat în arhitectură modernă. Arhitecţii Ignasi de Solà-Morales, Cristian Cirici şi Fernando Ramos, au fost desemnaţi să cerceteze, să proiecteze şi să supravegheze reconstrucţia finalizată în anul 1986. Şi poate nu întâmplător, într-un oraş că Barcelona, cu un modernism catalan excesiv de decorativ, să aibă succes o asemenea construcţie aparent simplă, neîncărcată de ornamente, atât de diferită faţă de arhitectură predominantă a oraşului. “Less is more“ era deviza lui Mies van der Rohe.


În timpul procesului de reconstrucţie, au fost folosite aceleaşi materiale, de aceeaşi provenienţă că cele din 1929. Originalitatea arhitectului Mies van der Rohe, în folosirea materialelor, nu constă în noutatea acestora, ci în idealul de modernitate pe care îl exprimă, prin rigurozitatea geometriei, precizia pieselor şi claritatea compoziţiei.


Mies van der Rohe a proiectat un scaun, special pentru pavilion, care a devenit o icoană a designului modern. Scaunul Barcelona se fabrică şi se comercializează şi în ziua de azi. Arhitectul Mies van der Rohe a fost un adept de frunte al Noii Arhitecturi, curentul căruia îi sunt specifice formele simple, elementare, deschiderile mari, lipsa distincţiilor între faţada şi spatele clădirii, estomparea graniţei dintre exteriorul şi interiorul construcţiei.

 

Pereţii interiori şi exteriori ai pavilionului sunt din sticlă cei mai mulţi, unii dintre ei se pot ridică şi lasă automat, dând naştere unui spaţiu deschis- open space, vizitatorul putând astfel străbate încăperile cursive fără a fi opturat parcursul. Proiectat în contextul unei ere asociate cu arhitectura art deco, a deschis calea spre o nouă arhitectură. Studiat la nesfârşit, a inspirat câteva generaţii de arhitecţi şi a stabilit noi standarde în design şi arhitectură.

 

arh. Madalina Berindei



Arhitect & Urbanist Diplomat



Auditor energetic pentru cladiri



Site: www.berindei.ro

 

ANSAMBLURI REZIDENȚIALE
Dezvoltator Imobiliar
CLĂDIRI DE BIROURI