Cartierul Tamisa

Miscarea Bauhaus in arhitectura

Miscarea Bauhaus in arhitecturaCurentul Bauhaus a pus bazele arhitecturii moderne, dar şi a designului interior modern, bazat pe minimalism, geometrie, funcţionalitate, simetrie.

 

Cuvântul german Bauhaus desemnează o şcoală de artă, design şi arhitectură, precum şi un curent artistic extrem de influent în arhitectură, artele plastice, designul, fotografia, mobilierul şi decorările interioare ale secolului XX.

 

Această şcoală şi mişcare artistică, generată de către arhitectul şi pedagogul german Walter Gropius în oraşul Weimar, în 1919, a funcţionat la maxima sa anvergură între anii 1919-1933 în trei oraşe germane: Weimar, Dessau şi Berlin, devenind în timp, în ciuda interzicerii lor de către nazişti în 1933, unul dintre cele mai importante şi inspirante curente ale arhitecturii moderne şi, mai ales, al stilului cunoscut sub numele de stil internaţional.

 

Promotorii acestui stil doreau să se rupă de tradiţie şi să dezvolte un stil foarte modernist. Intenţia lor era să integreze artă, tehnologia şi artă meşteşugului în schiţele lor şi să ignore filosofia de design existenţa deja. Ideile inovative erau aplicate în arhitectură, design-ul de mobilier şi chiar tipografie. Printre cele mai cunoscute nume care au dezvoltat şi au dus mai departe şcoală Bauhaus sunt Walter Gropius, Mies van der Rohe, Laszlo Moholy-Nagy, Paul Klee, Lyonel Feininger, Wassily Kandinsky şi Marcel Breuer.

 

Stilului Bauhaus este caracterizat prin:


- asimetrie;


- funcţionalitatea devine mai importantă ca decoraţiunile;


- arhitectura privită ca ''spaţiu'', nu ca ''masă'';

 

- clădiri cubice cu unghiuri drepte;

 

Paradoxul perioadei de început a Bauhaus a fost că, deşi manifestul sau proclama ca scopul ultim al întregii activităţi creative este relizarea unor construcţii, şcoală nu a oferit cursuri de arhitectură până în 1927. Singurul produs profitabil, tangibil, al Bauhaus a fost tapetul.

 

Ascensiunea nazismului înspre controlul total al puterii în Germania începutului anilor 1930 a afectat fatal Bauhaus, ca şi multe alte întreprinderi intelectuale şi artistice. Datorită creşterii continue a presiunii politice, Staatsliches Bauhaus este în final închisă, în 1933, la ordinele specifice ale regimului nazist. Fenomenul Bauhaus a avut un impact major asupra artei şi arhitecturii în Europa de vest, Statele Unite ale Americii şi în Israel; acest lucru s-a întâmplat în anii de după dispariţia şcolii datorată regimului nazist.


Gropius, Breuer şi Moholy-Nagy s-au reîntâlnit în Marea Britanie la mijlocul anilor 1930 pentru a lucra la Isokon, o firmă de arhitectură înfiinţată în1929 care îşi propunea să proiecteze şi să construiască case şi apartamente moderniste. La sfârşitul anilor 1930, Mies van der Rohe s-a stabilit în Chicago şi a devenit unul din cel mai proeminenţi arhitecţi din lume. Moholy-Nagy a plecat şi el în Chicago şi a înfiinţat şcoala New Bauhaus, sub finanţarea industriaşului Walter Paepke. Atât Gropius cât şi Breuer au predat la Şcoala de Design de la Harvard şi au lucrat împreună până în 1941.

 

Unul din principalele obiective care se urmăreau la Bauhaus era unificarea artei cu meşteşugul şi tehnologia.


Modificările politice continue, afectând sub toate aspectele funcţionalitatea şcolii, au făcut ca în decursul existenţei sale relativ scurtă, de doar 14 ani, şcoala Bauhaus să fie supusă unei continue lupte pentru flexibilitate, schimbare, delimitare, actualizare, redefinire.

 

În ciuda acestor transformări, ceea ce rămâne remarcabil la stilul Bauhaus este extrema sa unitate şi puternica individualizare artistică, ceea ce face clădirile simboluri uşor de recunoscut.

 

arh. Madalina Berindei

 

Arhitect & Urbanist Diplomat

 

Auditor energetic pentru cladiri

 

Site: www.berindei.ro

ANSAMBLURI REZIDENȚIALE
Dezvoltator Imobiliar
CLĂDIRI DE BIROURI